Val dupa val se sparge de mal, suspin dupa suspin din partea mea : ce repede trece timpul atunci cand te bucuri, atunci cand totul iti este la picioare. E asa de greu sa fii departe …
Si-mi vine-n gand iar chipul tau vessel, zambetul lung, parul cret…. Vei fii asa departe de mine !
O scoica-mi zgarie talpa piciorului. O cuprind in mana si o privesc atent : neagra, cu dungi rosii.E vie ! Si-mi da speranta ! A supravietuit atata drum pana la mal, a fost purtata de atatea valuri si n-a patit nimic ! Acum e si ea departe, dar intr-o zii poate va ajunge inapoi, in larg !
Se linisteste si marea odata cu mine, caci eu raman fara ganduri si ma scufund din nou in melancolie, in dor. Mai simt doar vantul !
Ce liniste….
