Cred ca oricine, s-a intrebat macar o data de ce e cerul albastru si nu i-a raspuns nimeni din jur. Nici mama, nici tata, nici sora . Si ai ramas cu un gol .
Curiozitatea asta a fost mai mult prin copilarie , caci, desi am crescut , nu ne-a mai interesat de cer si de culoarea lui albastra, si chiar am fi putut avea ocazia sa cautam chiar noi si sa citim . Dar ......
Da ... Asa am uitat si eu pana acum cateva zile cand ma uitam la cer . Un albastru intens, pur ; un cer senin, fara urma de nor, fara pete diferite de culoare .. O singura noanta de albastru . Si parca as fi dat orice sa pot zbura o clipa spre acel infinit, spre acel taram, ALBASTRU , caci fara aripi nu l-as fi putut atinge, nici daca m-as fi ridicat pe varfuri.
Si mi-a venit atunci vechea intrebare : " De ce e cerul albastru ? " . Si -am cautat, si-am cautat .. si am gasit:
Lumina care vine de la soare este formata din multe culori si fiecare are o anumita lungime de unda corespunzatoare . Atmosfera isi aduce aportul in determinarea culorii prin faptul ca lumina intalneste in drumul sau, molecule, picaturi mici de apa sau firicele de praf. Lumina albastra are o lungime de unda scurta iar particulele din aer o imprastie facand cerul sa apara albastru. Lumina rosie are o lungime de unda lunga care trebuie sa actioneze mult mai puternic si nu este imprastiata la fel de usor. Apusurile sunt rosii deoarece seara, lumina are mai multa atmosfera de strabatut pentru a ajunge la ochi si numai lumina rosie este suficient de puternica pentru a patrunde.
Si uite asa mi-am raspuns la intrebarea care ma macinat cat eram copil .
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Orice masti stralucitoare ne-am pune, n-o sa ne lumineze niciodata la fata ! ^.^
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu