Toamna mi-a furat povestea !

Oricum nu avea rost.. PLECASE ! Oare chiar plecase, sau doar pentru o perioada de timp ? Nu-mi pot da un raspuns ....
Cum a plecat ? Dar cum a venit ? Aici stiu .
Cred ca era toamna tarziu cand l-am observat : baiat simplu,modest, nu iesea cu nimic in evidenta; poate ca de asta mi se parea asa de special . Mi-a intrat in suflet odata cu zapada si nu s-a mai topit. Si totusi a fost o vara la mijloc . CIUDAT .
Dar , nu a fost nimic. Niciodata nu a fost nimic, a fost doar un ' Insemni mult pentru mine !' . Da, nu a fost nimic. Nu iarna, nu primavara, nu vara . A fost toamna .
Da toamna, cand totul trece, cand natura trage de viatza sa reziste, cand pasarile pleaca, cand ploua, cand ti-e frig. Si totusi pentru mine totul venea, totul incepea . Eu nu plecam nicaieri, eram acolo pentru el, eu nu ma temeam de ploaie, dar mi-era frig. Mi-era frig si plangeam... si-atunci a venit el si ma ridicat de la pamant.
Ma luat in brate, mi-a redat echilibrul ...... dar pentru o scurta perioada de timp, caci am cazut din nou.
Si de ce ? Revin ' Cum a plecat ?' . Pauza . A fost doar un ' E pentru tine ! '
Si era toamna. A venit totul, a-nceput totul. N-am plecat, am ramas langa el, nu m-am temut de ploaie dar m-am temut de inghet, nu m-am temut ca voi cadea, m-am temut ca nu ma va ridica nimeni de la pamant, nu mi-a mai fost frig caci am ramas rece, nu am mai plans caci ma dureau ochii . Sfarsitul toamnei mi-a furat glasul, mi-a furat povestea .
Toamna......